Informatii privind recuperarea activa a pacientului

Informații privind recuperarea activă a pacientului, mobilizarea precoce și stilul sănătos de viață al acestuia și elemente principale de luptă împotriva durerii cronice

 

 

Declarația de la Montreal 2010 “Accesul la tratamentul durerii este un drept fundamental al omului”

,,Art. 1 Toți oamenii au dreptul de a avea acces la tratamentul durerii fără discriminare.

Art. 2 Toți oamenii au dreptul de a fi informați asupra durerii și a accesului la tratarea acesteia.

Art. 3 Persoanele cu durere au au acces neîngrădit la diagnosticarea și tratarea dureriii de către profesioniști calificați.

 

Recuperarea activă a pacientului

 

Programul de recuperare este constituit din totalitatea procedeelor care ajută la recuperarea fizică și psihică a pacienților care au suferit de diferite afecțiuni. Reabilitarea trebuie instituită cât mai curând posibil, pentru a asigura desfășurarea unei vieți normale. Metodele de reabilitare diferă de la o persoană la alta, însă au aceelași scop și anume:

 

  • dobândirea unui status funcțional care să ofere independență și ajutor minim din partea celorlalte persoane
  • acomodarea fizicș și psihică a persoanei cu schimbările determinate de boală
  • integrarea corespunzătoare în familie și comunitate.

 

Funcțiile motorii (folosirea membrelor, mersul) se recuperează după un interval relativ scurt de timp de aceea este foarte important ca reabilitarea și recuperarea fizică să se înceapă cât mai curând posibil. Pacientul este încurajat să se ridice din pat și să încerce să facă câțiva pași. În unele cazuri acest proces poate să dureze până ce pacientul își reface forța musculară și învață să pășească din nou (învață să meargă a doua oara). Recuperarea inițială variază de la un pacient la altul, în funcție de mai mulți factori, precum: afecțiunea de care a suferit, vârsta pacientului și bolile asociate.  De asemenea, recuperarea necesită multă răbdare și sprijin din partea personalului sanitar precum și a familiei și prientenilor. Reabilitarea inițială continuă și după externarea sau transferul pacientului într-o altă secție medicală (de recuperare medicală).

 

Programul de reabilitare include:

 

  • o serie de exerciții fizice
  • tratament medicamentos (dacă este necesar)
  • consiliere psihologică
  • încurajarea activităților sociale (plimbarile, cititul, privitul televizorului, etc)
  • participarea în diferite programe educaționale
  • stil de viață sănătos
  • încurajarea unor activități care îi pot oferii independența necesară desfășurării unei vieți normale.

 

Reabilitarea este un proces îndelungat care poate să devină frustrant și care poate să declanșeze episoade recurente de depresie. În acest caz se recomandă consilierea psihologică și tratamentul medicamentos de specialitate. Tulburările de limbaj și comunicare pot încetini recuperarea pacientului, astfel că reintegrarea socială poate fi de asemenea mai grea. Este bine ca pacientul să discute cu familia despre frustările pe care le are, pentru a trece mai ușor peste acestea.

 

 

Stilul sănătos de viață

 

Este compus din:

 

  • Odihna (somnul), odihna activă și managementul stresului (managementul energiei)

 

Odihna: 7-9 ore pe zi – cine doarme mai puțin sau mai mult își scurtează viața.

Odihna prin somn, cel mai sănătos somn este noaptea între ora 22:00 – 23:00 până la 6:00 – 07:00 dimineața. Odihna poate să fie și activă. Odihna activă sau să faci ceva ce te destinde, ce te relaxează, să faci ce-ți place în viață: dans, înot, munca plăcută intensă, mișcare, exercițiu fizic sau sport intens, cititul unei cărți, ascultarea muzicii, plimbarea cu prietenii prin parc (prin natura), etc

 

  • Alimentatia sănătoasăși hidratare

 

Mai puțina mâncare animala, proteina, grăsime animală (lapte, brînza, carne, ouă și derivate din acestea) și mai multă mâncare vegetala cum recomanda din ce în ce mai mulți doctori nutriționiști.
Hidratarea: 6-10 pahare de apă pe zi, de preferat minim 7-8 pahare (2 litri) de apă pe zi (apa și NU: cafea, băuturi dulci sau acidulate, sucurile de pe piață, de preferat apa plata sau chiar de la robinet – cine își permite poate pune un filtru pe bază de cărbune).

 

  • Munca și mișcarea

 

Munca (de preferat intensă) 8 ore pe zi.

Mișcarea intensă în urma căreia să se transpire (mai ales pentru cei care au munca sedentară, munca de birou, etc.) minim 1 h pe zi sau lucrul în gospodărie, exerciții fizice, sportul, chiar urcatul scărilor și mersul pe jos minim 30-45 minute pe zi este sănătos.

Managementul stresului (managementul energiei): Să luăm viața așa cum este cu bune și mai puțin bune, să nu lăsăm necazurile, stresul să ne doboare altfel sistemul imunitar va scădea, și la un om cu sistemul imunitar scăzut vor apărea iminent boli, afecțiuni grave si chiar fatale: obezitate, cancer, diabet, boli cardiovasculare (BCV), atac vascular cerebral (AVC), etc.
Să găsim metode de a ne relaxa, de a ne detașa de stresul zilnic care ne poate aduce boli în viață astfel: ascultând muzica care ne relaxează, sau cititnd o carte, ieșind cu prietenii sau animalele de companie în zone cu verdeață în care ne putem oxigena creierul și să ne simțim mai bine, să facem mișcare, exerciții fizice. Sportul face ca sistemul imunitar să fie mai rezistent și să ne simțim mai bine să fim mai rezistenți la stres și să prevenim și chiar sș vindecăm bolile care au fost declanșate de un stil de viață nesănătos.

 

  • Educația

 

Educația (care include și autoeducația, dezvoltarea personală): Educația este un alt factor important care intră în componența stilului de viață sănătos. Stilul de viață sănătos înseamnă să ne schimbăm modul de a trăi dar și modul de gândire (nesănătos) cu un mod de trai și de gîndire sănătoasă constructivă, pozitivă.

Să renunțăm prin informare, educare, auto educare la obiceiurile proaste, nesănătoase și să le înlocuim prin obiceiuri bune, sănătoase pentru noi și cei din jurul nostru.

 

  • Natura – Factorii naturali

 

Tratamentul paliativ poate ameliora o serie de simptome legate de boală, ca greața sau dispneea (respirația dificilă). Durerea și controlul simptomelor este o parte importană a tratamentului bolii și a îmbunătățirii calității vieții.

 

Elemente principale de luptă împotriva durerii cronice

 

Durerea cronica este larg privită ca reprezentând boala însăși. Ea poate fi mult înrăutățită de către factorii de mediu și cei psihologici. Durerea cronică persistă o perioadă de timp mai lungă decât durerea acută și este rezistența la majoritatea tratamentelor medicale. Ea poate și adesea chiar cauzează probleme grave pentru pacient. Semnalele dureroase rămân active în sistemul nervos timp de săptămâni, luni sau ani. Efectele fizice includ tensiunea musculara, mobilitatea limitată, lipsa de energie și schimbări în pofta de mâncare. Efectele emoționale includ depresie, supărare, anxietate și teama de reîmbolnăvire. O asemenea teamă poate împiedica persoana să revină la munca sa obișnuită sau la distracțiile sale.

 

O mostră a sindroamelor dureroase frecvente este expusă mai jos:

 

  • Arahnoidita
  • Artrita
  • Durerea de spate
  • Durerea de arsura
  • Durerea de cancer
  • Durerile de cap
  • Sindroamele de durere musculară miofasciale
  • Durerea neuropatică
  • Sindromul distrofiei simpatico reflexe
  • Leziuni de stress repetat
  • Sciatica
  • Zina Zoster și alte tulburări dureroase care afectează piela
  • Răniri sportive
  • Stenoza spinală
  • Dureri de intervenție chirurgicală
  • Tulburări temporomandibulare
  • Traume
  • Boli vasculare sau leziuni vasculare

 

Tratamentul durerii cronice de regula implică medicamente și terapie. Medicamentele folosite pentru durerea cronică includ analgezice, antidepresive și anticonvulsivante. Diferite tipuri de medicamente ajuta persoanele cu diferite tipuri de durere. De obicei folosiți medicamente cu acțiune de lungă durată pentru durerile constante. Medicamentele cu acțiune de scurtă durată tratează durerile trecătoare.

Unele tipuri de terapie ajută la reducerea durerii dvs. Fizioterapia (cum este stretching-ul) precum și sporturile cu impact redus (cum sunt mersul pe jos, înotul sau bicicleta) pot ajuta la reducerea durerii. Totuși, prea mult sport sau deloc poate dăuna pacienților cu dureri cronice. Terapia ocupațională vă învăță cum să vă adaptați ritmul și cum să vă realizați sarcinile obișnuite astfel încât să nu vă dăuneze .Terapia comportamentală vă poate reduce durerea prin metode (cum este meditația sau yoga) care vă ajută să vă relaxați. Poate ajuta și la scăderea stresului.

Schimbarile de stil de viață sunt o parte importanta din tratamentul durerii cronice. Renunțarea la fumat de asemenea, deoarece nicotina din țigări poate face ca anumite medicamente să fie mai puțin eficiente. Fumătorii au mai multe dureri decât nefumătorii. Majoritatea tratamentelor pentru durere nu vă vor anula complet durerea. În schimb, tratamentul va reduce gradul de durere pe care îl aveți și de câte ori apare.

Vorbiți cu doctorul pentru a afla cel mai bun mod de a vă controla durerea.